Risipa alimentară, cunoscută în engleză sub termenul food waste, reprezintă o problemă majoră în toată lumea. Ea a intrat în ultimii ani atât în atenția cercetătorilor, cât și a consumatorilor datorită faptului că s-a dezvăluit că o treime din mâncarea produsă la nivel mondial ajunge la coșul de gunoi.
Spre exemplu, la nivelul Uniunii Europene statisticile arată că în anul 2018 au fost aruncate aproximativ 2,6 miliarde de tone de mâncare. În ceea ce privește țara noastră, s-a remarcat faptul că românii au irosit în jur de 203 milioane de tone de mâncare.
Tot în 2018, Germania se regăsea pe prima poziție în clasamentul UE al țărilor cu cea mai mare risipă de mâncare, 405 milioane de tone. Nemții au fost urmați de Franța cu 342 de milioane, apoi Regatul Unit cu 282 de milioane, România, Polonia (175 de milioane) și Italia (172 de milioane).
Motivele pentru care cercetătorii și activiștii consideră risipa de alimente ca fiind o problemă majoră sunt multiple. Aici intră în discuție mulți factori economici, sociali și legați de mediul înconjurător. Totuși, pentru a înțelege cum putem combate problema risipei alimentare, trebuie să știm ce anume o cauzează.
Cauzele risipei alimentare
Fenomenul care duce la risipa de mâncare este unul complex și declanșat de o multitudine de cauze. Vinovații sunt atât producătorii, cât și oamenii de rând, consumatorii. Să vedem însă și câteva exemple concrete.
1. Greșeli în procesul de producție
Este destul de clar că la momentul actual, majoritatea producătorilor lucrează într-un sistem industrial, care permite procesarea în masă a alimentelor.
Dacă în procesul de producție intervine o greșeală oricât de mică, ce diminuează calitatea produsului final, întreaga serie de alimente este considerată drept compromisă.
Companiile sunt nevoite să respecte fără nicio marjă de eroare cerințele de producție. Dacă un produs nu respectă forma sau cantitatea cerută sau nu este ambalat corespunzător, acesta va fi respins.
2. Constrângeri la nivelul producției, distribuției și marketing-ului
Această problemă se regăsește de cele mai multe ori în rândul marilor producători, distribuitori și vânzători de alimente.
Întâi de toate, ea se referă la faptul că o parte a metodelor de recoltare a culturilor de fructe, legume sau cereale au o eficiență scăzută. Astfel, în procesul de culegere se pierd alimente.
De asemenea, standardele de livrare a produselor lasă și ele de dorit deoarece, în transport, multe dintre alimente se alterează.
Nu în ultimul rând, trebuie menționat și rolul pe care îl joacă marile magazine. Contează condițiile de păstrare a produselor și, desigur, felul în care hypermarketurile, și nu numai, se ocupă de alimentele care se apropie de data expirării.
În general, acestea sunt aruncate sau oferite la un preț redus pentru a fi cumpărate mai repede, și nu trimise unui centru de colectare, reciclare și redistribuire a alimentelor (food bank).
3. Pregătirea excesivă de mâncare în rândul restaurantelor și hotelurilor
Există o tendință în rândul restaurantelor și hotelurilor de a găti o cantitate mult prea mare de mâncare. Meteahna în cauză duce la o pierdere considerabilă de alimente, care ajung să fie aruncate zilnic.
Acest obicei risipitor pornește de la ideea că atât restaurantele, cât și hotelurile se așteaptă la un anumit număr de clienți să le treacă pragul într-o anumită zi sau perioadă. Dacă numărul de clienți nu corespunde așteptărilor, va exista o cantitate de alimente neconsumate, și astfel, risipă.
4. Lipsa de plănuire a cumpărăturilor și comportamentul consumatorilor
Mulți dintre noi ne-am regăsit în situația de a cumpăra diverse produse impulsiv sau fără un plan concret în minte. Rareori ne gândim în avans la ceea ce avem de gând să gătim, de exemplu, pe o săptămână întreagă.
De asemenea, de foarte multe ori ajungem să cumpărăm o cantitate mult prea mare de alimente, ignorând faptul că multe dintre acestea pot expira într-un timp relativ scurt. Acest lucru se întâmplă pentru că prea puțini dintre noi suntem atenți în ceea ce privește nevoia sau capacitatea noastră reală de consum.
Pe scurt, cumpărăm mai mult decât consumăm, iar acest lucru duce la o pierdere consistentă de alimente, care, altfel, ar fi putut fi utilizate într-un mod mult mai eficient.
Ce efecte are risipa alimentară
De multe ori, când ne gândim la risipa alimentară, ne gândim în principal la resturile de mâncare ce ajung la gunoi. În tot acest timp, ignorăm involuntar multe alte probleme cauzate de micul „bulgăre de zăpadă” rămas pe farfuria noastră.
Este greu să ținem cont de toate efectele negative care pornesc de la risipa de alimente, însă pentru cei conștiincioși, mai jos avem o scurtă listă în care menționăm câteva dintre cele mai importante de reținut:
- Contaminarea mediului înconjurător cu resturi de alimente alterate care produc gaze nocive;
- Utilizarea incorectă a terenurilor fertile prin irosirea unei treimi din totalul de alimente produse;
- Utilizarea ineficientă a apei potabile pentru creșterea culturilor și prepararea produselor animale;
- Pierderi economice cauzate de obiceiurile de consum și metodele de producție, transport, comercializare și preparare a alimentelor.
Cine este de vină pentru risipa alimentară
Fenomenul risipei alimentare își are rădăcinile în practicile ineficiente utilizate de cultivatori sau de crescătorii de animale. Trebuie însă să ținem cont de faptul că astfel de probleme sunt cu atât mai frecvente în țările subdezvoltate.
În acest caz, vina se extinde asupra guvernelor care nu prezintă un interes real în dezvoltarea agriculturii.
Metodele de recoltare a culturilor sunt învechite și duc la pierderi considerabile. Pe deasupra, infrastructura centrelor de depozitare este precară, iar în condiții termice nefavorabile, alimentele au de suferit.
Țările în curs de dezvoltare, precum Ungaria, Bulgaria sau România, întâmpină o cu totul altă problemă. Aici vorbim despre o slabă aprovizionare a marilor magazine și de o lipsă de susținere a producătorilor locali.
Acest subiect al risipei alimentare este tot mai des abordat de către mass-media. Astfel, mai nou, consumatorii resimt presiunea îndemnului „fă și tu ceva în privința aceasta” și încep, timid, să se îndrepte spre producătorii locali.
Totuși, mulți dintre ei încă nu cunosc practicile cotidiene care contribuie la reducerea risipei alimentare.
Așadar, pentru cei care doresc să pună umărul la treabă și să contribuie la reducerea risipei alimentare, vom expune câteva soluții eficiente și ușor de aplicat.
Cum să combatem risipa alimentară
Pare greu să lupți împotriva unui asemenea fenomen, însă în realitate, fiecare persoană poate să pornească cu pași mici. Important este să știi ce anume trebuie făcut.
1. Promovează campanii de conștientizare în legătură cu risipa alimentară
În ultimul timp, activiștii și organizațiile care susțin metode de combatere a risipei de mâncare au devenit tot mai vocale. Ei reprezintă un element important în ceea ce privește diseminarea informațiilor cheie, atât în rândul guvernanților, cât și în rândul consumatorilor.
Campaniile de informare și conștientizare bine structurate și susținute activ pot avea efecte benefice și pot constitui un punct de plecare solid pentru inițiativele de remediere a problemei risipei alimentare.
Un prim pas ar fi să împărtășești acest articol cunoscuților, nu-i așa?
2. Corectează-ți obiceiurile de consum
Cumpărătorii reprezintă o altă verigă importantă a procesului de combatere a risipei de alimente. Cu cât aceștia vor învăța mai repede să-și construiască un plan și o listă concretă de cumpărături, cu atât mai mult se va diminua pierderea de alimente.
3. Reciclează sau redistribuie alimentele încă aflate în stare bună
O parte din mâncarea pe care noi nu o consumăm poate fi transformată în nutreț. Legumele, fructele sau anumite produse de panificație pot deveni hrană pentru animale, odată ce sunt reprocesate. În acest fel, evităm o risipă alimentară severă.
De asemenea, anumite resturi alimentare pot fi trimise unor centre de distribuție, de unde persoane nevoiașe pot prelua acea mâncare.
4. Formarea unui echilibru între cerința de consum și producția de alimente
Această măsură ține în mare parte de managementul marilor producători și cel al restaurantelor și hotelurilor.
În acest caz, discutăm despre metode prin care atât companiile de producție, cât și restaurantele și hotelurile, ar putea să-și adapteze politicile pentru a limita cât mai mult irosirea de alimente.
Una din cele mai eficiente metode, în special pentru restaurante și hoteluri, este cook-to-order (gătirea unor porții conforme cu numărul de comenzi).
Cine ne poate ajuta să facem pașii corecți în „repararea” problemei
După cum am menționat și până acum, risipa alimentară este o problemă uriașă, una conștientizată de tot mai multă lume.
Am văzut cauzele risipei alimentare, am înțeles ce efecte are asupra vieților noastre și a mediului și am învățat cum să ne facem partea în lupta împotriva risipei alimentare, însă cei ce doresc să se implice mai mult pot să sprijine anumite organizații din domeniu, precum:
- Food Waste Combat Cluj;
- Food Waste România;
- Agrimax.
Cu ajutorul acestora și a unor persoane pasionate se poate face o diferență. Micile greșeli pe care cei mai mulți dintre noi le fac zi de zi, pot fi remediate.
Tu cum ajuți la reducerea risipei alimentare? Lasă-ne un comentariu mai jos.
